Nu prea fac eu recomandari de carti dar de data asta o sa va fac aceasta recomandare: Ileana Vulpescu Arta Conversatiei. E o carte foarte misto, o carte in care o sa vedeti ca metehnele pe care noi le avem in societatea actuala nu sunt de azi sau de ieri. As putea zice ca sunt ancentrale. De exemplu plicul cu ban care se da la medici. E o problema veche, nerezolvata si care bantuie societatea romaneasca de mult timp.
Dar nu despre asta este vorba in carte si nu de asta v-o recomand. Asta este doar un aspec care mi-a sarit mie in ochi. Sunt alte aspecte mult mai importante in carte care mi-au rams impregnate in creier.
Pentru ca sunt spuse intr-un anume fel, un fel in care iti dai seama cat de mult am pierdut noi ca oameni prin civilizare. Si o sa-ti dai seama dupa ce citesti sau asculti aceasta carete ca noi am pierdut niste elemente fundamentale odata cu civilizarea asta Eu iti recomand sa citesti cartea sau sa o asculti pe audiocast.ro. Ai aici linkul de la primul volum: Ileana ulpescu Arta Conversaiei.
 | Cryptmail - client de email cu criptare end to end | |
Recomandarea e pentru cine are rabdare si vrea sa bage la cap acele invataminte. La un moment dat eroina cartii povesteste despre cei care au fost in lagarele naziste. Si cineva care scapase viu din lagar raspunde la o intrebare: cum de a scapat viu din lagar? Care a fost cheastia care l-a tinut in viata? Si el zice ca sngura chestie care l-a tinut in viata este ca si-a acceptat soarta si ca nu a luptat impotriva sortii. Adica a accepptat ca e prizonier intr-un lagar si a trait asa.Toti cei care nu au acceptat asta au murit mai devreme sau mai tarziu, Toti cei care s-au luptat cu soarta au trecut dincolo.
O alta chestie care mi-a ramas in memorie era atasamentul oamenilor de atunci. Tot eroina cartii povesteste despre bunica ei care a fost deportata in Barbagan de catre comunisti. Bunica cu bunicul! au fost dusi acolo fara nimic si si-au construti a casa de chiripici. Si cu toate ca aveau mari lipsuri nu se plangeau niciodata de nimic. Munceau si isi vedeau de treaba. La un moment dat bunicul a decedat. Si ea cu mama ei i-au zis bunicii sa vina sa stea la ele.
Bunica a refuzat si a zis ca nu pleaca de acolo pana ce omul ei nu face 7 ani de cand a murit. Si in astia 7 ani a muncit si a mancat putin si a pus bani de-o parte ca sa-si ia o caruta cu boi si sa deshumeze oaele sotului. Totul pentru a le duce in satul natal. Si descrierea calatoriei e ceva ce iti ramane in memorie. Un asemnea atasament in ziua de azi e greu de vazut. Si asta am pierdut noi omenirea in deceniile astea care au trecut.
Oamenii sunt dispensabili, ne lepadam rapid unii de alti si un asemnea devotament si sacrificiu e greu sa mai intalnesti. Si astea erau chestii normale atunci. Si cred ca asta ii facea pe oameni sa fie de neanfrant. Pentru ca atunci cand treci prin chestii de astea sufletul si corpul se calesc si orice ar veni peste tine stii ca ii faci fata.
Daca v-ati emotionat va recomand sa ascultati cartea, e plina de invataminte pentru cei care vor sa le ia de acolo. Si pe mine, cartea sta, m-a facut sa avad altfel lumea asta.
Daca ti-a placut articolul te invit sa-l citesti si pe urmatorul: Ronaldo si ce intelegem noi oamenii din viata
Un blog in care discut depre politica si metehnele politicienilor, despre masini si vehicule electrice, despre business, afaceri si antreprenoriat, despre tehnologie si despre mancare.
Cea mai buna metoda de a ramane informat
